Proprietarii de balti de peste, pescarii, procesatorii de peste vor avea
la dispozitie, incepind cu 1 ianuarie 2007, peste 260 de milioane de
euro de la Uniunea Europeana.
Investitia intr-o balta de peste este mai profitabila decit cea intr-o cultura agricola.
Daca pentru un hectar de pamint cultivat un
agricultor primeste de la anul citeva milioane de lei, pentru o ferma de acvacultura poate primi mult mai mult. In plus, valorificarea pestelui este mult mai avantajoasa decit cea a unor cereale sau legume, este de parere Sulfina Barbu, ministrul Mediului.
Pentru toti cei care au activitate in domeniul pisciculturii si acvaculturii vor exista, dupa
aderarea Romaniei la UE, banii de la Fondul European pentru Pescuit.
Fonduri asteptate cu nerabdare.
Cele 263,2 milioane de euro vor putea fi cheltuiti de Romania in perioada 2007-2013 si este considerata deja o suma insuficienta fata de
posibilitatile de dezvoltare ale sectorului piscicol. Cu siguranta vom avea nevoie de mai multi bani, mai ales daca avem in vedere succesul Programului SAPARD.
“Sant foarte multi proprietari de ferme de acvacultura care doresc sa acceseze fondurile.
Numai eu am vorbit in ultimele zile cu cel putin 17 proprietari ai unor astfel de balti care au deja proiectele pregatite si asteapta data integrarii pentru a putea depune dosarele. Multi nu au mai putut depune cerere pentru SAPARD pentru ca s-au terminat banii si acum se pregatesc pentru noile
fonduri “, ne-a spus Nicolae Patriche, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultura si Industrializarea Pestelui
Galati.
Fondurile proprii sint necesare pentru a putea solicita bani europeni.
Cofinantarea necesara poate fi intre 0 si 60%.
Pentru ca intii se fac investitiile si abia dupa finalizarea lucrarii sint recuperati banii, numai cei care au deja ceva bani pot depune un proiect. Vor primi partea de fonduri oferita de UE abia dupa ce vor termina lucrarea sau vor achizitiona echipamentul.
Noi mergem in control si, daca totul este in regula, dam avizul pentru a se face plata.
Astfel, beneficiarii proiectelor trebuie sa stie ca mai intii vor cheltui banii si abia la final recupereaza o parte din ei ” , a spus Gheorghe Stefan, presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si
Acvacultura.
Dosar depus la ANPA
“Cei care lucreaza in acvacultura, pescuit, procesare peste vor putea folosi banii europeni indiferent daca au beneficiat sau nu de fondurile
SAPARD.”
Trebuie sa intocmeasca un proiect, sa aiba in proprietate un teren sau o ferma de acvacultura, sa aiba o firma viabila, cu doi ani vechime si un minimum de profit, sa aiba toate autorizatiile cerute de lege si sa aiba cel putin un specialist in domeniu, a precizat Gheorghe Stefan.
Dosarele vor putea fi depuse, incepind cu ianuarie 2007, chiar la ANPA din cadrul Ministerului Agriculturii sau la filialele teritoriale ale acesteia. Specialistii Agentiei vor analiza proiectul si
daca il vor considera viabil, vor trimite dosarul la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit care va gestiona fondurile si va onora platile.
Nave noi, debarcadere, ecoturism.
Fondul European pentru Pescuit este destinat finantarii unei multitudini de activitati impartite pe patru axe:
- adaptarea flotei de pescuit (27,7
milioane de euro),
- acvacultura, pescuit si procesare (138 de milioane de
euro),
- masuri de interes colectiv (69,9 milioane de euro) si
- dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti (27,6 milioane de euro).
Astfel, vor putea cere bani proprietarii, pentru ambarcatiunile pe care vor sa le caseze sau cei care vor sa achizitioneze echipamente erformante, dar si cei care vor sa-si construiasca puncte de debarcare sau care vor sa infiinteze o ferma de acvacultura. Organizatiile de producatori pot
beneficia de o finantare de 100% daca vor realiza investitii pentru achizitia de echipamente si pentru constructia unei infrastructuri necesare comercializarii pestelui.
Dezvoltarea ecoturismului si infiintarea unei mici infrastructuri pentru turism la fermele de acvacultura vor fi si ele finantate de UE.
Situatia actuala a pisciculturii
100.000 ha pentru acvacultura din care 28.000 ha degradate
- Consum de peste/locuitor/ an 3,2 kg
- Productia nationala de peste provenit din pescuitul marin 1.831 t/an
- Productia nationala de peste provenit din pescuit in ape interioare 3.255 t/an
- Productia nationala de peste provenit din acvacultura - 8.056 t/an
- Cantitatea de peste procesat 10.000 t/an
- Unitati de procesare 60
- Forta de munca in domeniul pescuitului marin 800 de persoane
- Forta de munca in acvacultura - 3.000 de persoane
- Forta de munca in procesare 3.000 de persoane